Stiri

Greutatea la naștere și markerii de risc

Greutatea la naștere și markerii de risc pentru diabetul

01/03/2015

Apple Watch va avea functie de monitorizare a glicemiei diabeticilor

Pacienții cu diabet care folosesc instrumente de măsurare a

Obezitate. Dieta și exerciții fizice

19/03/2013

Dieta în obezitate este foarte importantă. O dietă extrem de hipocalorică poate determina carențe vitaminice.

Multe persoane obeze scad și cresc  din nou în greutate pe parcursul vietii – se spune că au obezitate de tip “yo-yo”.  Cu fiecare reluare a ciclului scădere-creștere ponderală, reducerea în greutate necesită mai mult timp comparativ  cu ciclul anterior, în timp ce re-câștigarea greutății pierdute se face mai rapid.

Reducerea ponderală rapidă (cu până la 15% din greutate în 2 săptămâni) este însoțită și de reducerea ratei metabolismului bazal deoarece apar diverse mecanisme adaptative,  în care  organismul consumă mai puțin pentru metabolizarea principiilor nutritive. Datorită faptului că un organism ce cântărește mai puțin are nevoie de mai puțină energie pentru deplasare, scade și costul energetic al activității fizice.

O scădere lentă în greutate are o seamă de avantaje, dintre care aș aminti:

  • Scăderea depozitelor adipoase și nu a masei slabe (adică a mușchilor)
  • Limitarea pierderii de proteine vitale
  • Împiedicarea scăderii ratei metabolismului bazal, care se asociză cu scădere ponderală rapidă

Reducerea ponderală trebuie să se facă rațional și echilibrat, în funcție de valoarea indicelui de masă corporală – IMC. Pentru valori ale IMC cuprinse între 27 și 35, scăderea în greutate ar trebui să fie cuprinsă între 0,25-0,5 Kg/săptămână, iar pentru o valoare >35, scăderea ponderală să fie de aproximativ 1 kg/săptămână.

Astfel, dieta trebuie să fie echilibrată, să asigure necesarul de principii nutritive, să nu fie monotonă. De aceea, pacientul trebuie observat și consiliat individual strict.

 

Principii generale pentru curele de slăbire

  • Se consumă  obligatoriu 5 mese pe zi (3 mese principale și 2 gustări intermediare), la ore regulate
  • Se respectă întocmai cantitățile de alimente indicate
  • Nu se mănâncă nimic între mesele prescrise
  • În timpul meselor se evită graba, înfulecatul, cititul, privitul la televizor, vorbitul la telefon sau orice alte activități
  • Micul dejun este obligatoriu
  • Se consumă de cel puțin 2 ori pe săptămână carne de pește
  • Carnea  sau peștele se prepară la cuptor, fierte sau la gratar, în niciun caz prăjit sau  pané
  • Se consumă ouă fierte tari sau ochiuri românești (fierte în apă cu sare) sau folosind tigaia antiaderentă
  • Supele sau ciorbele nu se îngroașă cu orez, griș, paste făinoase sau cartofi
  • Pentru gătit și asezonarea salatelor se folosește numai ulei de măsline
  • Nu se prepară sosuri cu unt, făină sau smântână.
  • Se evită zahărul și dulciurile concentrate
  • Se reduce consumul de sare (maximum o linguriță rasă pe zi )
  • Se recomandă consumul de fibre, deoarece combat constipația, reduc absorbția glucidelor și lipidele, stimulează saturația
  • Dieta este foarte importantă, dar trebuie să fie însoțită de exerciții fizice pentru menținerea scăderii în greutate
  • Nu se consumă mai mult de 2 fructe mari și este preferabil să fie același sortiment odată
  • Se vor consuma 2-3 litri de apă plată/zi sau ceai neîndulcit. Sunt interzise băuturile dulci
  • Consumul de alcool trebuie evitat. Alcoolul eliberează 7 Kcal/g, stimulează apetitul alimentar, scade mobilizarea lipidelor din depozite, favorizând stocarea lor, perturbă sinteza proteinelor și are acțiune hepatotoxică
  • Se recomandă evitarea utilizării de gumă de mestecat (întreține reflexul de masticație și crește pofta de mâncare).

ALIMENTE PERMISE

  • carne: de pasăre (fără pieliță), vită, vițel, porc (numai mușchi slab)
  • pește: macrou, știucă, cod, șalau, biban, stavrid
  • ouă: 2-3/ săptămână
  • lapte și produse lactate: cu conținut mediu de grăsime (1,5% grăsime) sau degresate: lapte dulce, lapte bătut, sana, chefir, iaurt (nu cu fructe), brânză desărată telemea de vacă, brânză de vaci, urdă, caș, brânzică de casă (perle de brânză)
  • orez, paste: în cantități limitate
  • fructe: toate, cu excepția  bananelor, prunelor, strugurilor, fructelor uscate, compoturilor dulci, fructelor și semințelor oleaginoase
  • legume: de preferat cât mai multe în stare crudă, în salate (conțin fibre și vitamine). Cu moderație cartofii, mazărea verde, fasolea boabe
  • cereale
  • pâine neagră, graham, secară. Nu mai mult de 2 felii/zi (40 g)
  • unt (max 10 g/ zi)
  • uleiuri vegetale (măsline,  porumb)

Dieta ar trebui să aibă un conținut important de carbohidrați (50-55% din necesarul zilnic) și suficiente proteine (15% din totalul caloric) pentru a preveni catabolismul proteic. De asemenea, trebuie să includă puține lipide (prin metabolizarea lipidelor rezultă o cantitate dublă de energie comparativ cu proteinele și glucidele). Se recomandă ca prin dietă să existe un aport adecvat de fibre alimentare cu scopul de a reduce densitatea calorică a alimentelor, de a întârzia golirea gastrică.

Alcoolul și dulciurile trebuie excluse din alimentație pentru că reprezintă importante suse energetice. Pe lângă conținutul energetic crescut (7 kcal/g alcool), alcoolul scade oxidarea lipidelor, împiedică mobilizarea grăsimilor din depozitele organismului. Consumul constant de alcool, în doze rezonabile, favorizează formarea depozitelor adipoase, a apetitului, deci a creșterii în greutate.

Dieta cu puține calorii – sub 1000 Kcal. Acest tip de dietă nu este indicată, deoarece determină pierderi masive de potasiu și proteine, fiind asociate cu risc de moarte subită cardică.

Dieta cu indice glicemic (IG) scăzut – IG a fost introdus pentru prima dată în anul 1981, când s-a constatat că aceeași cantitate de glucide provenită din alimente diferite, produce o creștere diferită a glicemiei.

IG – măsura în care glucidele din alimente modifică nivelul de glucoză din sânge

IG < 55 mic – mere, pere, piersici, cireșe, cartof dulce, fasole cu bob mic, linte, spaghete

IG mediu = 56-69 – orez Basamati, hrișcă, porumb

IG >70 – pepene verde, orez expandat

Consumul pe termen lung al unor diete cu IG scăzut are drept efect reducerea ponderală și ameliorarea profilului lipidic.

Alimentele cu IG mic se absorb și se digeră mai lent, iar hiperglicemia și hiperinsulinismul compensator sunt mai puțin pronunțate.

Este indicat ca la fiecare masă să existe cel puțin un aliment cu IG redus.

Dietele disociate nu iau în calcul conținutul caloric, ci au ca principiu necombinarea principiilor alimentare – proteine, lipide, glucide.

Share

     

Vocabular

Rezistența la insulină

Reprezintă una din cauzele importante ale diabetului de tip 2. Apare atunci când organismul nu răspunde adecvat la ac ...

Citeste mai departe

  • Blogroll